Articol popular despre Teoria Filamentelor de Energie
- Lansarea unei fizici noi — spre o singură imagine coerentă
- Dilema: gravitație medie sau materie întunecată
- Privește schema: electronul nu este „punct”, ci „inel”
- În interiorul unei găuri negre: ca un «supă care fierbe»
- O altă lectură: experimentul cu două fante și încurcarea cuantică
- Universul poate să nu se extindă și să nu aibă nevoie de un început exploziv
- Se pot unifica cele patru interacțiuni fundamentale
- 2000 de evaluări independente: poate o teorie nouă să conteste fizica actuală
- Vidul nu este gol: există un „ocean de energie”
- Întrebări frecvente despre Teoria Filamentelor de Energie
Capitolul 1: Teoria Filamentelor de Energie
- 1.1: Introducere
- 1.2: Ontologie: firele de energie
- 1.3: Context: oceanul de energie
- 1.4A: Proprietate: densitate
- 1.4B: Proprietate: tensiune
- 1.4C: Proprietate: Textură
- 1.5: Tensiunea determină viteza luminii
- 1.6: Tensiunea determină tracțiunea de ghidaj
- 1.7: Tensiunea determină ritmul (TPR, PER)
- 1.8: Tensiunea determină co-acordul (răspunsul sincron)
- 1.9: Peretele tensiunii și ghidul de undă al coridorului de tensiune
- 1.10: Particule instabile generalizate
- 1.11: Gravitația statistică a tensiunii
- 1.12: Zgomot de fond local al tensiunii
- 1.13: Particule stabile
- 1.14: Originea tensională a proprietăților particulelor
- 1.15: Cele patru forțe fundamentale
- 1.16: Pachete de unde perturbative — unitatea radiației și direcționalitatea
- 1.17: Unitate — ce reunește Teoria fibrelor de energie
Capitolul 2: Dovezi de Consistență
- 2.0 Ghid pentru cititor
- 2.1: Dovezi esențiale ale coerenței imaginii Mare–Filament
- 2.2: Confirmări interdisciplinare și reverificare la scară cosmică a imaginii Mare–Filament
- 2.3 Dovezi de coerență ale fuziunilor de grupuri de galaxii
- 2.4: Marea energiei este elastică — dovezi coerente ale proprietăților tensoriale
- 2.5: Sinteză integrată a lanțului coerent de dovezi
Capitolul 3: Universul macroscopic
- 3.1 Curbele de rotație ale galaxiilor: potrivire fără materie întunecată
- 3.2 Fundal radio cosmic în exces: ridicarea nivelului de bază fără surse punctuale invizibile
- 3.3 Lentilaj gravitațional: consecința firească a ghidajului prin potențial tensorial
- 3.4 Pata rece cosmică: amprenta deplasării spre roșu de-a lungul traseului, de natură evolutivă
- 3.5 Expansiunea cosmică și deplasarea spre roșu: perspectivă din reconstrucția tensiunii „mării energiei”
- 3.6 Nepotrivirea deplasării spre roșu între obiecte apropiate: modelul gradientului de tensiune pe partea sursei
- 3.7 Deformări în spațiul deplasării spre roșu: efecte ale vitezelor pe direcția liniei de vizare organizate de câmpul de tensiune
- 3.8 Găurile negre timpurii și quasarii: mecanismul colapsului filamentelor de energie în noduri cu densitate ridicată
- 3.9 Alinierea pe grupuri a polarizării quasarilor: amprente îndepărtate ale orientării din sinergia structurilor tensoriale
- 3.10 Mesageri cosmici de înaltă energie: o imagine unificată a canalelor de tensiune și a accelerării prin reconectare
- 3.11 Enigma litiului-7 în nucleosinteza primordială: corecție dublă prin scalare tensională și injecție de zgomot de fond
- 3.12 Unde a dispărut antimateria: dezgheț în afara echilibrului și bias tensorial
- 3.13 Fondul cosmologic de microunde: de la un „negativ înnegrit de zgomot” la filigranul traseului și al reliefului
- 3.14 Coerența orizontului: temperatură aproape egală la mari distanțe fără inflație cosmică, în condiții de viteză a luminii variabilă
- 3.15 Cum crește structura cosmică: filamente și pereți priviți prin analogia tensiunii superficiale a apei
- 3.16 Începutul universului: blocare globală fără timp și „poarta” tranziției de fază
- 3.17 Viitorul universului: evoluția pe termen lung a topografiei tensiunii
- 3.18 Teoria eterului: de la „marea statică” infirmată la „marea de energie” aflată în evoluție
- 3.19 Deviație gravitațională vs refracție în material: granița dintre geometria de fundal și răspunsul materialului
- 3.20 De ce apar jeturi drepte și îngust colimate: aplicații ale Ghidului de undă al coridorului de tensiune
- 3.21 Fuziunea roiurilor (coliziuni de galaxii)
Capitolul 4: Găurile negre
- 4.1 Ce sunt găurile negre: ce vedem, cum le clasificăm și unde explicația devine cea mai dificilă
- 4.2 Zona critică externă: un prag de viteză „doar spre interior”
- 4.3 Zona critică internă: linia de demarcație dintre faza particulelor și faza mării de filamente
- 4.4 Nucleu: structura ierarhică a mării de filamente cu densitate foarte mare
- 4.5 Zona de tranziție: „stratul-piston” dintre Zona Critică Exterioară și Zona Critică Interioară
- 4.6 Cum cortexul formează imaginea și „prinde glas”: inele, polarizare și întârzieri comune
- 4.7 Cum iese energia: pori ai „pielii”, perforații axiale și reducerea în benzi a criticității la margine
- 4.8 Efecte de scară: găurile negre mici sunt „rapide”, cele mari sunt „stabile”
- 4.9 Corelare cu narațiunea geometrică modernă: puncte de acord și un strat material suplimentar
- 4.10 Ingineria probelor: cum verificăm, ce „amprente” căutăm și ce anticipăm
- 4.11 Soarta găurilor negre: faze—prag—stări finale
- 4.12 Paisprezece întrebări care preocupă publicul
Capitolul 5: Particule microscopice
- 5.1 Originea tuturor lucrurilor: particulele sunt miracole născute din nenumărate eșecuri
- 5.2 Particulele nu sunt puncte, ci structuri
- 5.3 Esența masei, sarcinii și spinnului
- 5.4: Forță și Câmp
- 5.5 Electronul
- 5.6 Protonul
- 5.7 Neutronul
- 5.8 Neutrini
- 5.9 Familia de cuarcuri
- 5.10 Nucleul atomic
- 5.11 Atlasul structurii nucleare a elementelor
- 5.12 Atom (niveluri de energie discrete, tranziții și constrângeri statistice)
- 5.13 Pachete de unde (bosoni, unde gravitaționale)
- 5.14 Particule prevăzute
- 5.15 Conversia masă–energie
- 5.16 Timpul
Capitolul 6: Domeniul cuantic
- 6.1 Efectul fotoelectric și împrăștierea Compton
- 6.2 Emisie spontană și originea luminii
- 6.3 Dualitatea undă–particulă
- 6.4 Efectele măsurării
- 6.5 Principiul incertitudinii al lui Heisenberg și aleatorietatea cuantică
- 6.6 Tunelare cuantică
- 6.7 Decoerență
- 6.8 Efectul Zeno cuantic și efectul anti-Zeno
- 6.9 Efectul Casimir
- 6.10 Condensarea Bose–Einstein și superfluiditatea
- 6.11 Supraconductivitatea și efectul Josephson
- 6.12 Încâlcire cuantică
Capitolul 8: Teorii de paradigmă pe care Teoria Filamentelor de Energie le va contesta
- 8.0 Prefață
- 8.1 versiunea puternică a principiului cosmologic
- 8.2 Cosmologia Big Bang: rescrierea „originii unice” și listă de verificare a testelor
- 8.3 Inflația cosmică
- 8.4 Singura explicație a deplasării spre roșu prin expansiunea metrică
- 8.5. Energia întunecată și constanta cosmologică
- 8.6 Originea standard a radiației cosmice de fond în microunde
- 8.7 Statutul „unicei amprente” al nucleosintezei Big Bang-ului
- 8.8 Cosmologia standard cu materie întunecată rece și constanta cosmologică
- 8.9 Echivalența gravitației cu curbura spațiu-timp: singura perspectivă
- 8.10 Statutul axiomatic al principiului echivalenței
- 8.11 Teza puternică: structura globală a cauzalității este determinată integral de conul de lumină al metricii
- 8.12 Universalitatea condițiilor energetice
- 8.13 Orizont absolut și cadrul paradoxului informației
- 8.14 Paradigma particulelor de materie întunecată
- 8.15 Paradigma „Natura absolută a constantelor fizice”
- 8.16 Postulatul absolutului fotonului
- 8.17 Paradigma simetriei
- 8.18 Rădăcinile statisticii Bose și Fermi
- 8.19 Cele patru interacțiuni fundamentale funcționează independent
- 8.20 Secțiunea: Masa este complet definită de Higgs
- 8.21 Secțiunea: Ontologia și Interpretarea Teoriei Cvantice
- 8.22 Ipoteze în modelele de mecanică statistică/termodinamică